În perioada de 09-13 octombri 2023, am avut deosebita plăcere de a participa la un schimb de experiență în cadrul componentei "Organizarea instruirilor pentru consolidarea capacităților la adaptarea la schimbarile climatice a sectorului forestier"din cadrul Proiectului de Reziliență Rurală.Cu această ocazie, au fost prezentate bune practici în regenerarea naturală și artificială a pădurilor vulnerabile la schimbările climatice, cu dificultăți în regenerare sau cu fenomene de uscare.Am ajuns în jud. Dolj unde am staționat până pe 11 octombrie. În această perioadă am făcut cunoștință cu Ocolul Silvic „Renașterea Pădurii" din Mârșani. Este un ocolul silvic privat care a fost înființat la 20 iulie 2009.Această regiune a județului Dolj mai este numită „Sahara României", din motivul afectării foarte puternice de deșertificare fiind aproape un deșert. Cauza principală a deșertificării este defrișare perdelelor de păduri ce opreau întinderea deșertului, dacă în 1970 pădurile acopereau 12 % din suprafața județului în prezent ocupă doar 7 %. Asociația „Renașterea Pădurii" în frunte cu lucrători săi au efectuat un lucru nemaipomenit de bun. Au plantat pe nisip peste 1300 ha de padure cu o reușită foarte buna . Primele plantații au avut loc în anul 2009 pe solurile degradate după care a urmat ca locuitorii să ofere pământurilor lor proprii ca sa fie împădurite. În momentul de față pentru primele sute de hectare de padure se execută lucrări de îngrijire. Am avut ocazia sa vad pădurile de cer și gârniță din aceasta regiune. Am avut plăcerea sa privesc cum are loc procesul de pregătire a solului pentru campania de plantare, cu utilaje moderne, cu un tractor puternic care facilitează prelucrarea solului de a merge integral cu o adâncime de cel puțin 60 cm. Următoarea zi am vizitat o pepinieră agrosilvică în care 70% din lucru se efectuează mecanizat, ca exemplu stropitul, semănatul,îngrijirea. Cel mai tare am fost impresionat de plantarea semințelor , creșterea materialului săditor în ghiveci. Pepeniera data era dotată cu tehnologii de ultimă generație. În prezent pe teritoriu se construia un laborator și o sera. Aceasă pepeniera se numește „Horti Nova". După asta am văzut pădurile Din Direcția Silvică Galați, unde am văzut culturi tinere de stejar și lucrări executate în acestea. Am ajuns și la Vaslui unde colegii de acolo ne-au arată un parchet din Stejar unde am rămas uimit de procesul de regenerare naturală și suprafața de proba a acestui proces. Lângă parcela de stejar, am mai privit și o parcela de fag in care se execută lucrări de îngrijire. La sfârșitul zilei colegii mi-au arătat un monument al naturii, un stejar secular de circa 400 de ani. Am avut discuții în natură pe baza celei mai mari probleme care este uscarea în masiv a speciei de stejar tânăr și bătrân, atât la noi cât și la ei. La sfârșit ne-am mai deplasat la o pepinieră care se afla la o distanță de 200 m de malul Prutului, care care este dotat cu un sistem de irigare inovator, tehnică modernă și un plan de dezvoltare bine pus la punct. În urma acestei experiențe am rămas plăcut uimit de procesele de plantare, tehnicile de muncă a colegilor români. În baza celor văzute, auzite și executate voi putea veni cu ideii noi de a contribui la dezvoltarea silviculturii în Republica Moldova.
15.04.2024 
